[Versul 1:]
Se spune că femeia e slabă.
E slabă atunci când nimeni nu poate sa vadă.
Că e uneori fără putere nu, nu.
Cum poa-să fie slabă, dacă poa-să fie mama.
Dar zile diferite vin.
Și atunci, devenim monosilabi.
Și munți atât de grei se țin.
Se țin ușor pe umerii tăi slabi.

[Refren:]
Pe umerii tăi slabi.
Ne crește dragostea, bate inima mea.
Pe umerii tăi slabi.
Trădari vechi, amici noi.
E Și soare, sunt Și ploi.
Și eu îndragostit.
Mă simt atât de acasă uneori.
Pe umerii tăi slabi.
Pe umerii tăi slabi.

[Versul 2:]
Ți-ai împărțit iubirea,
După cum ai putut,
Te-ai dăruit, te-ai dăruit atât de mult.
Și niciodata n-ai cerut,
Nimic în schimbul liniștii calme a dragostei ce-o simt acum.
Dar zile diferite vin.
Și atunci devenim monosilabi.
Și munți atât de grei se țin.
Se țin usor pe umerii tăi slabi.

[Refren:]
Pe umerii tăi slabi.
Ne crește dragostea, bate inima mea.
Pe umerii tăi slabi.
Trădari vechi, amici noi.
E Și soare, sunt Și ploi.
Și eu îndragostit.
Mă simt atât de acasă uneori.
Pe umerii tăi slabi.
Pe umerii tăi slabi.

Sus, jos,
Scări, stres,
Cazi iar, incet.
Te prefaci, că nu simți.
Valuri ce distrug,
Goluri ce orbesc, uneori.
Dar tu simți cum.

[Refren:]
Pe umerii tăi slabi.
Ne crește dragostea, bate inima mea.
Pe umerii tăi slabi.
Trădari vechi, amici noi.
E Și soare, sunt Și ploi.
Și eu îndragostit.
Mă simt atât de acasă uneori.
Pe umerii tăi slabi.
Pe umerii tăi slabi.

Cerul e pe umerii ei slabi.
Pe umerii ei slabi.
Pe umerii ei slabi.
Cerul e pe umerii ei slabi.