[Versul 1:]
Îmi citeai în palmă linii.
Mă minţeai şi te credeam c-o să ne ţinem.
Îmi spuneai că suntem tineri.
Era aproape imposibil, cuvântul 'despărţire'.
Era departe şi durerea, poate una imorală.
Soră cu plăcerea, soră cu libertatea pură, a mea şi a ta.
Doi jucători pe bluff, dar cu all in pân' la final.

[Bridge:]
Fără revers, jocul e orb.
Surdă-i lovitura în orgolii.
Mâinile mele vor rămâne încrucişate,
Până o să pleci de tot sau o să te apropii.

[Refren:]
Să mă săruţi dulce, dulce până la sânge.
Sau să mă respingi grav atât de dur, cu urlet!
Să mă săruţi dulce, dulce până la sânge.
Sau să mă respingi grav atât de dur, cu urlet.
Tu, iartă-mă, ca să te iert, uită-mă.
Iartă-mă ca să te iert, uită-mă... dar pe memorie nu pariez.

[Versul 2:]
Timpu-i clar, mesajele-s neclare,
Şi-n secret accept să te răzbuni pe mine,
Atât de tare cu tăcere şi suspine,
Atât de grele, atât de teatrale,
Atât de dulci adesea, dar mai des atât de-amare,
Principial beligerante, elene, elegant,
La modul 'tu elegant deodată'
Niciodată n-ai minţit greşind şi nici nu ai greşit,
Spunând 'reală poate fi doar pielea şi atât'.

[Bridge:]
Fără revers, jocul e orb.
Surdă-i lovitura în orgolii.
Mâinile mele vor rămâne încrucişate,
Până o să pleci de tot sau o să te apropii.

[Refren:]
Să mă săruţi dulce, dulce până la sânge.
Sau să mă respingi grav atât de dur, cu urlet!
Să mă săruţi dulce, dulce până la sânge.
Sau să mă respingi grav atât de dur, cu urlet.
Tu, iartă-mă, ca să te iert, uită-mă.
Iartă-mă ca să te iert, uită-mă... dar pe memorie nu pariez.

[Ad lib]:
Schubert nu ar putea descrie nici în major nici în minor,
Ce mi-ai făcut tu mie în Do, în Mi, în Re, în Fa,
Şi în concluzie: 'furtul de emoţii nu-i hoţie!'

[Refren:]
Să mă săruţi dulce, dulce până la sânge.
Sau să mă respingi grav atât de dur, cu urlet!
Să mă săruţi dulce, dulce până la sânge.
Sau să mă respingi grav atât de dur, cu urlet.
Tu, iartă-mă, ca să te iert, uită-mă.
Iartă-mă ca să te iert, uită-mă... dar pe memorie nu pariez.